Memoriul lui Ioan Bianu (1856-1935) adresat M. S. Regelui Carol I și lui P. P. Carp, Președintele Consiliului de Miniștri, privind localul Bibliotecii Academiei Române (18 februarie 1911)

             În Ședința Academiei din 1 mai 1911, sub președinția lui I. C. Negruzzi, Dimitrie Sturdza, Secretarul General al Academiei, a dat citire Raportului asupra lucrărilor făcute în 1910-1911, unde este amintit memoriul Delegației Academiei Române cu privire la localul Bibliotecii, din data de 18 februarie 1911, adresat Regelui Carol I și lui P. P. Carp, Președintele Consiliului de Miniștri. Acest memoriu, de-o importanță crucială pentru cultura română, scoate în evidență, în mod negativ, toate problemele care derivau, în acel moment, din cauza lipsei unui spațiu adecvat al Bibliotecii Academiei Române.

Astfel, Ioan Bianu, „părintele” și adevăratul ctitor al Bibliotecii Academiei Române afirma cu tristețe:

 

„«Una din piedicile mari cari stânjinesc în țara noastră desvoltarea studiilor științifice și răspândirea cunoștințelor în toate direcțiunile este lipsa de biblioteci. În anii din urmă institutele științifice de pe lângă Universități au început a fi înzestrate cu aparate și cu materiale necesare pentru îndeplinirea menirii lor. Pe lângă ele au început a se forma și biblioteci speciale, de cari se pot folosi cei ce fac cercetări în specialitățile respective. Studenții Universitatea din Capitală mai găsesc un mare ajutor în biblioteca pe care le-a dăruit-o M. S. Regele, când a înființat pentru acea tinerime Fundațiunea Universitară Carol I.

«Biblioteca Academiei înlesnește tuturor studiile și cercetările în măsura ce-i îngăduesc puținătatea mijloacelor, strâmtorarea și nepotrivirea localului.

«Lipsește însă până, acuma o Bibliotecă a Regatului României, în care sa fie adunate principalele publicațiuni din toate științele și care să fie așezată într-un local destul de cuprinzător pentru o largă desvoltare în viitor, destul de sigur spre a păstra colecțiunile dintr’însul ferite de orice primejdie din afară și din lăuntru, destul de practic instalat spre a se putea pune cu înlesnire acele colecțiuni la îndemâna învățaților.

«Pentru a se desvolta în țara o adevărată activitate științifică, fără de care progres real în cultura nici nu se poate închipui, este de absoluta necesitate a se întemeia cât mai în grabă o mare bibliotecă.

«O asemenea bibliotecă este de o necesitate cu totul imperioasă pentru studiile de caracter național: istoria, literatura, limba, arta națională cu un cuvânt toate manifestările trecute și actuale ale vieții politice, economice și culturale ale neamului nostru. Aceste studii sunt de o însemnătate capitală pentru noi și ele nu se pot face în centre științifice străine, ci numai în colecțiunile adunate și organizate în țară” (p. 83).

Textul integral al memoriului lui Ioan Bianu a fost publicat în Analele Academiei Române, tomul XXXIII (1910-1911), 1911, p. 83-89.

Din cuvintele marelui Bibliotecar al Academiei Române, Ioan Bianu, reținem trei  lucruri ce sunt valabile până în prezent:

·         Una din piedicile mari cari stânjinesc în țara noastră desvoltarea studiilor științifice și răspândirea cunoștințelor în toate direcțiunile este lipsa de biblioteci

·         Pentru a se desvolta în țara o adevărată activitate științifică, fără de care progres real în cultura nici nu se poate închipui, este de absoluta necesitate a se întemeia cât mai în grabă o mare bibliotecă

·         O asemenea bibliotecă este de o necesitate cu totul imperioasă pentru studiile de caracter național: istoria, literatura, limba, arta națională cu un cuvânt toate manifestările trecute și actuale ale vieții politice, economice și culturale ale neamului nostru. Aceste studii sunt de o însemnătate capitală pentru noi și ele nu se pot face în centre științifice străine, ci numai în colecțiunile adunate și organizate în țară

 

Diac. dr. Silviu – Constantin Nedelcu